Treci la conținutul principal

Ziua pierdută în istorie

Știați că există o zi foarte importantă pe care aproape toată lumea a uitat-o? Este uimitor că doar puțini sunt conștienți de acest lucru, deoarece este una dintre cele mai semnificative zile din întreaga istorie a umanității! Nu este vorba doar de o zi din trecut, ci și din prezent și din viitor. Ceea ce s-a întâmplat în această zi trecută cu vederea poate avea un impact major asupra vieții dumneavoastră. Doriți să aflați mai multe fapte uimitoare despre această zi uitată din istoria omenirii? Atunci vă rugăm să studiați cu atenție acest ghid de studiu.

1. În ce zi s-a dus Isus, după obiceiul său, la slujbă?

“Și a venit la Nazaret, unde fusese crescut, și, după obiceiul său, a intrat în sinagogă în ziua Sabatului și s-a ridicat să citească.” Luca 4:16

Răspuns: Isus obișnuia să meargă la slujbă în ziua de Sabat.

2. Dar care este ziua săptămânii în care se ține Sabatul?.

”…dar în ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeului tău;” Exodul 20:10 “Și foarte devreme, în prima zi a săptămânii, când răsărea soarele, au venit la mormânt.” Marcu 16:1.2

Răspuns: Sabatul nu este prima zi a săptămânii (duminica), așa cum cred mulți, ci a șaptea zi (sâmbăta). Vă rugăm să luați în considerare textul de mai sus, care arată clar că Sabatul precede exact prima zi a săptămânii.

3. Cine a instituit Sabatul și când?

“La început, Dumnezeu a creat cerurile și pământul.” “Și Dumnezeu și-a încheiat lucrarea pe care o făcuse în ziua a șaptea; și S-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea pe care o făcuse. Și Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o, pentru că în ea S-a odihnit de toată lucrarea pe care Dumnezeu a făcut-o atunci când a creat-o.“ Geneza 1:1; 2:2,3

Răspuns: Dumnezeu a instituit Sabatul la creația lumii. El S-a odihnit în ziua Sabatului, a binecuvântat-o și a sfințit-o (a pus-o deoparte pentru un scop sfânt).

4. Ce spune Dumnezeu în Cele Zece Porunci, pe care le-a scris cu propriul Său deget, despre respectarea Sabatului?

“Adu-ți aminte de ziua de sabat și sfințește-o! Șase zile să lucrezi și să-ți îndeplinești toate treburile; dar în ziua a șaptea este Sabatul Domnului, Dumnezeului tău; atunci să nu faci nicio lucrare: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vitele tale, nici străinul care locuiește înăuntrul porților tale. Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele, și S-a odihnit în ziua a șaptea; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de Sabat și a sfințit-o.” Exodul 20:8-11 “Atunci Domnul mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu…” Deuteronomul 9:10

Răspuns: În cea de-a patra dintre cele zece porunci, Dumnezeu ne poruncește să păstrăm sabatul zilei a șaptea ca zi sfântă a Sa. El știa că sabatul Său va cădea în uitare printre oameni, de aceea această poruncă începe cu cuvintele “adu-ți aminte”. Niciodată și nicăieri nu a poruncit El cuiva să păstreze vreo altă zi ca zi sfântă săptămânală.

5. Nu au fost modificate Cele Zece Porunci?

Isus spune: “Este însă mai ușor ca cerul și pământul să treacă, decât să cadă măcar o singură liniuță din Lege.” Luca 16:17 Dumnezeu spune: “…dar nu-i voi retrage harul Meu și nu-Mi voi lepăda credincioșia;” Psalmi 89:34 Luați aminte că cele Zece Porunci au ieșit din gura Lui. În Exodul 20:1 scrie: “Și Dumnezeu a rostit toate aceste cuvinte și a zis… (urmează apoi Cele Zece Porunci în versetele 2-17).”

Răspuns: Nu, chiar nu! Este absolut imposibil ca vreuna dintre poruncile lui Dumnezeu să fie vreodată modificată. Toate cele Zece Porunci sunt valabile și astăzi.

6. Au respectat apostolii Sabatul?

“Iar Pavel, după obiceiul său, a intrat la ei și le-a vorbit timp de trei zile de Sabat, pe baza Scripturilor…” Faptele Apostolilor 17:2 “Iar Pavel și tovarășii săi au plecat din Perge… și, în ziua de Sabat, au intrat în sinagogă și s-au așezat.” Faptele Apostolilor 13:13, 14 “Iar în ziua Sabatului am ieșit în afara cetății, la râu, unde se obișnuia să se roage; și ne-am așezat și am vorbit femeilor care se adunaseră acolo.” Faptele Apostolilor 16:13 “El ținea însă în fiecare Sabat discuții în sinagogă și îi convingea pe iudei și pe greci.” Faptele Apostolilor 18:4

Răspuns: Da, în Faptele Apostolilor se spune foarte clar că Pavel și Biserica primară respectau Sabatul.

7. Se adunau și păgânii la slujbă în ziua de sabat?

Dumnezeu a poruncit: “Ferice de omul care… păzește Sabatul, ca să nu-l pângărească, și își ferește mâna de a face orice rău!” “Iar străinii care se alătură Domnului… și toți cei care au grijă să nu pângărească Sabatul și care respectă legământul Meu, pe aceștia vreau să-i conduc spre muntele meu sfânt și să-i bucur în casa mea de rugăciune; … căci casa mea va fi un lăcaș de rugăciune pentru toate popoarele ”să fie numiți” Isaia 56:2, 6, 7

Apostolii au învățat:
“Dar după ce iudeii au ieșit din sinagogă, păgânii au cerut ca aceste cuvinte să le fie vestite [și] în următorul Sabat.” “În Sabatul următor, însă, aproape tot orașul s-a adunat să asculte Cuvântul lui Dumnezeu.” Faptele Apostolilor 13:42, 44 “El ținea însă în fiecare Sabat discuții în sinagogă și îi convingea pe iudei și pe greci.” Faptele Apostolilor 18:4

Răspuns: În biserica primară a Noului Testament, apostolii nu numai că respectau porunca lui Dumnezeu privind Sabatul, ci îi învățau și pe păgânii convertiți să se adune în ziua Sabatului pentru închinare. Nu menționează niciodată duminica ca zi sfântă.

8. Nu a fost oare sabatul mutat în ziua de duminică odată cu moartea sau învierea lui Iisus?

Răspuns: Nu, nu există nici cel mai mic indiciu că Sabatul ar fi fost modificat odată cu moartea sau învierea lui Isus. Biblia ne învață exact contrariul. Vă rugăm să luați în considerare următoarele fapte:

A. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul.
“…de aceea Domnul a binecuvântat și a sfințit ziua de sabat.” Exodul 20:11 “Și Dumnezeu a binecuvântat ziua a șaptea și a sfințit-o.” Geneza 2:3

B. Isus se aștepta ca poporul său să respecte Sabatul chiar și în anul 70 d.Hr., când Ierusalimul a fost distrus.
Iisus știa că Ierusalimul urma să fie distrus de romani în anul 70 d.Hr. și i-a avertizat din timp pe urmașii săi cu următoarele cuvinte: “Rugați-vă însă ca fuga voastră să nu aibă loc iarna chiar și în ziua de Sabat ”se va întâmpla.” Matei 24:20 Prin aceasta, Isus a arătat clar că se aștepta ca Sabatul să fie respectat chiar și la 40 de ani după învierea Sa. Într-adevăr, nicăieri în Sfânta Scriptură nu există nici cea mai mică aluzie că Isus, Tatăl Său sau apostolii (niciodată și în niciun caz) ar fi mutat vreodată sfântul Sabat al zilei a șaptea pe o altă zi.

C. Femeile care au venit să ungă trupul lui Isus au respectat Sabatul. Isus a murit în “ziua pregătirii, care este Sabatul anterior” (Marcu 15:37, 42), pe care astăzi o numim Vinerea Mare.
Femeile pregătiseră mirodenii și unguente pentru a-L unge pe Isus… “Dar în ziua Sabatului s-au odihnit, conform Legii.” Luca 23:56 Abia “după ce a trecut Sabatul” (Marcu 16:1), ele au venit la mormânt ”în prima zi a săptămânii“ (Marcu 16:2), pentru a-și continua lucrarea lor îndurerată. Atunci au aflat că Isus înviase în ”prima zi a săptămânii“ (versetul 9), cunoscută în general drept Duminica Paștelui. Rețineți că Sabatul ”conform Legii” era ziua dinaintea Duminicii Paștelui, pe care astăzi o numim sâmbătă.

D. Luca, unul dintre discipolii lui Isus, a scris două dintre cărțile biblice – Evanghelia după Luca și Faptele Apostolilor.
El spune că a consemnat “tot” ceea ce a făcut și a învățat Isus (Faptele Apostolilor 1:1-3). Dar nicăieri nu a menționat sfințirea zilei de duminică sau o schimbare a sabatului.

9. Unii spun că pe Noul Pământ se va respecta Sabatul. Este adevărat?

“Căci, așa cum cerurile noi și pământul nou pe care le voi crea vor rămâne înaintea Mea, zice Domnul, tot așa vor dăinui și sămânța voastră și numele vostru. Și se va întâmpla ca, la fiecare lună nouă și la fiecare Sabat, toată omenirea să se adune pentru a se închina înaintea Mea, zice Domnul.” Isaia 66:22,23

Răspuns: Da, Biblia spune că cei mântuiți din toate epocile vor respecta Sabatul pe noul pământ.

10. Nu este oare duminica ziua Domnului?

“Dacă vei numi Sabatul plăcerea ta și ziua sfântă a Domnului demnă de cinste; … dacă o vei cinsti” Isaia 58:13 “Căci Fiul omului este Domn și peste Sabat.” Matei 12:8

Răspuns: Biblia vorbește în Apocalipsa 1:10 despre “Ziua Domnului”, ceea ce arată că Dumnezeu are o zi specială. Însă niciun text din Sfânta Scriptură nu numește duminica „Ziua Domnului”, pe când Biblia identifică în mod clar Sabatul ca fiind Ziua Domnului. Singura zi care a fost vreodată binecuvântată de Domnul sau numită de El ca fiind ziua Sa sfântă este Sabatul din ziua a șaptea.

11. Nu trebuie oare să respect duminica în amintirea Învierii lui Iisus?

“Oare nu știți că noi toți, cei care am fost botezați în Hristos Isus, am fost botezați în moartea Lui? Așadar, am fost îngropați împreună cu El prin botez în moartea Sa, pentru ca, așa cum Hristos a fost înviat din morți prin slava Tatălui, tot așa și noi să trăim o viață nouă. Căci, dacă am fost uniți cu El și am devenit asemenea Lui în moartea Sa, vom fi asemenea Lui și în înviere; știm, într-adevăr, că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezarmat, astfel încât să nu mai slujim păcatului;” Romani 6:3-6

Răspuns: Nu! La fel cum nici dumneavoastră nu respectați vinerea în amintirea răstignirii. Isus a instituit botezul ca amintire a morții, a îngropării și a învierii Sale. Biblia nu spune nicăieri că duminica ar trebui să fie respectată în amintirea învierii lui Isus (sau din orice alt motiv). Îl cinstim pe Hristos ascultându-L (Ioan 14:15), nu punând cerințele omenești în locul cerințelor Sale.

12. A cui a fost ideea respectării zilei de duminică, dacă aceasta nu se regăsește în Biblie?

“Și el va … căuta să schimbe vremurile și Legea.” Daniel 7:25 “… Și astfel ați desființat porunca lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre.” “Dar ei Mă cinstesc în zadar, pentru că propovăduiesc învățături care sunt porunci omenești.” Matei 15:6, 9 “Preoții lui calcă în picioare Legea Mea.” “Iar profeții lui le acoperă cu var… și spun: “Așa vorbește DOMNUL Dumnezeu!”, deși DOMNUL nu a vorbit.” Ezechiel 22:26.28

Răspuns: Cu mult timp în urmă, niște oameni rătăciți au proclamat că ziua sfântă a lui Dumnezeu a fost mutată de la Sabat la duminică. Dumnezeu prezisese că acest lucru se va întâmpla – și așa s-a și întâmplat. Această eroare a fost transmisă ca un adevăr biblic până în generația noastră, care nu bănuiește nimic. Sfințirea duminicii este o tradiție omenească și o încălcare a Legii lui Dumnezeu, care poruncește sfințirea sabatului. Numai Dumnezeu poate declara o zi ca fiind sfântă. Dumnezeu a binecuvântat Sabatul, iar ceea ce Dumnezeu binecuvântează nu poate fi “răsturnat” sau “anulat” de nimeni. Numeri 23:20

13. Nu este oare extrem de periculos să tratăm cu ușurință Legea lui Dumnezeu?

“Să nu adăugați nimic la cuvântul pe care vi-l poruncesc și nici să nu scoateți nimic din el, ca să păziți poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le poruncesc.” Deuteronom 4:2 “Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt curate; El este un scut pentru cei care se încred în El. Nu adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească și să nu fii considerat mincinos!” Proverbe 30:5-6

Răspuns: Dumnezeu le-a interzis în mod expres oamenilor să-I modifice Legea prin omisiuni sau adăugiri. Una dintre cele mai grave și mai periculoase lucruri este să tratezi cu ușurință Legea lui Dumnezeu.

14. De ce a creat Dumnezeu Sabatul?

A. Un semn al creației.
“Adu-ți aminte de ziua de sabat și sfințește-o!” “Căci în șase zile a făcut Domnul cerurile și pământul, marea și tot ce este în ele, iar în ziua a șaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de sabat și a sfințit-o” Exodul 20:8, 11

B. Un semn al mântuirii și al sfințirii.
“Le-am dat și zilele mele de sabat, care trebuiau să fie un semn între Mine și ei, pentru ca ei să recunoască că Eu, Domnul, sunt Cel care îi sfințesc.” Ezechiel 20:12

Răspuns: Dumnezeu a dat Sabatul ca un semn cu două semnificații:

1. Sabatul este semnul că Dumnezeu a creat lumea în șase zile literale de câte 24 de ore.

2. Este, de asemenea, un semn al puterii lui Dumnezeu de a mântui și de a sfinți oamenii.
Astfel, fiecare creștin va prețui Sabatul ca pe un semn prețios al creației și al mântuirii (Exodul 31:13, 17; Ezechiel 20:12, 20). Este o jignire fără precedent adusă lui Dumnezeu atunci când oamenii calcă în picioare Sabatul Său. Dumnezeu spune în Isaia 58:13, 14 că toți cei care doresc să fie binecuvântați de El trebuie mai întâi să înceteze să-I calce în picioare Sabatul.

15. Cât de importantă este respectarea Sabatului?

“Oricine săvârșește păcatul, săvârșește și fărădelege; iar păcatul este fărădelege.” 1 Ioan 3:4 “Căci plata păcatului este moartea;” Romani 6:23 “Căci cine păzește toată Legea, dar greșește într-un singur punct, a devenit vinovat în toate.” Iacov 2:10 “Căci la aceasta ați fost chemați, întrucât și Hristos a suferit pentru noi și ne-a lăsat un exemplu, ca să urmați pașii Lui.” 1 Petru 2:21 “… și, după ce a ajuns la desăvârșire, a devenit pentru toți cei care Îl ascultă izvorul mântuirii veșnice.” Evrei 5:9

Răspuns: Este o chestiune de viață și de moarte! Sfințirea sabatului este prevăzută în porunca a patra din Legea lui Dumnezeu. Încălcarea intenționată a oricăreia dintre cele Zece Porunci constituie un păcat. Creștinii vor urma cu bucurie exemplul lui Isus în ceea ce privește respectarea sabatului. Singura noastră siguranță o găsim în studiul asiduu al Bibliei, “ca să împărtășim corect Cuvântul adevărului”. 2 Timotei 2:15 Toate principiile noastre creștine și acțiunile noastre trebuie să fie susținute în mod explicit de Biblie.

16. Cum va proceda Dumnezeu cu conducătorii religioși care nu respectă Sabatul?

“Preoții săi calcă în picioare Legea Mea și îmi pângăresc locurile sfinte; nu fac deosebire între ce este sfânt și ce este nesfânt… și nu respectă sabatele Mele; iar Eu sunt pângărit printre ei.” “Atunci Mi-am revărsat mânia asupra lor” Ezechiel 22:26, 31

Răspuns: Liderii religioși care își închid ochii în fața adevăratului Sabat al lui Dumnezeu îl jignesc pe Dumnezeul cerurilor. Dumnezeu le amenință pe acești păstori falși cu pedeapsa Sa. Milioane de oameni au fost induși în eroare în această privință. Dumnezeu nu poate lăsa acest lucru nepedepsit. Isus i-a mustrat pe farisei, care pretindeau că-L iubesc pe Dumnezeu, în timp ce, prin tradițiile lor, declarau nulă una dintre cele Zece Porunci (Marcu 7:7-13).

17. Mă privește oare personal respectarea Sabatului?

“Dacă mă iubiți, păziți poruncile Mele.” Ioan 14:15 “Așadar, fiecare dintre noi va da socoteală lui Dumnezeu pentru sine însuși.” Romani 14:12 “Cine știe să facă binele și nu-l face, pentru acela este păcat.” Iacov 4:17 “Fericiți sunt cei care împlinesc poruncile Lui, ca să aibă dreptul la pomul vieții și să poată intra prin porți în cetate.” Apocalipsa 22:14 “Aici este răbdarea sfinților, aici sunt cei care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința în Isus.” Apocalipsa 14:12

Răspuns: Da, într-adevăr, Sabatul este Sabatul vostru. Dumnezeu l-a creat pentru voi, iar dacă îl iubiți, îl veți respecta, deoarece sfințirea Sabatului este una dintre poruncile Sale. Iubirea fără dorința de a respecta poruncile nu este iubire (1 Ioan 2:4). Trebuie să luați o decizie. Nu puteți evita acest lucru. Nimeni nu vă poate scuza. Va trebui să-I dați un răspuns chiar lui Dumnezeu în această chestiune extrem de importantă. Dumnezeu vă cheamă să-L iubiți și să-L ascultați!

Întrebări care te fac să reflectezi

1. Sabatul nu se aplică doar evreilor?

Nu. Isus a spus: “Sabatul a fost creat pentru om”, Marcu 2:27. El nu este destinat doar evreilor, ci întregii omeniri. Națiunea evreiască a apărut abia la 2500 de ani după instituirea sabatului.

2. Nu este oare Faptele Apostolilor 20:7-12 o dovadă că apostolii sfințeau duminica?

Conform Bibliei, fiecare zi nouă începe la apusul soarelui și se încheie la următorul apus (Geneza 1:5, 8, 13, 19, 23, 31; Leviticul 23:32), perioada de întuneric a zilei fiind cea care vine prima. Astfel, Sabatul începe vineri seara, la apusul soarelui, și se încheie sâmbătă seara, la apusul soarelui. Adunarea menționată în Faptele Apostolilor a avut loc în timpul perioadei întunecate a zilei de duminică, pe care noi o numim sâmbătă seara. În Biblia New English, textul din Faptele Apostolilor 20:7 are următorul conținut: “Sâmbătă seara, în adunarea noastră…”

Era vorba de o adunare ținută sâmbătă seara, care a durat până la miezul nopții. Pavel a ținut o adunare de rămas-bun și știa că nu-i va mai vedea pe acești oameni înainte de moartea sa (versetul 25). Nu e de mirare, așadar, că a predicat atât de mult! (Nicio adunare săptămânală obișnuită nu ar fi durat toată noaptea.) Pavel era “gata să plece a doua zi”. “Frângerea pâinii” nu este o referire la o “zi sfântă”, deoarece ei frângeau pâinea în fiecare zi (Faptele Apostolilor 2:46). În acest pasaj din Scriptură nu există nici cea mai mică aluzie că prima zi a săptămânii ar fi sfântă sau că primii creștini ar fi considerat-o ca atare. De asemenea, nu există nicio dovadă sau indiciu că Sabatul ar fi fost schimbat. Este posibil ca această adunare să fie menționată în Scriptură datorită minunii învierii din morți a lui Eutih, care căzuse pe fereastră de la etajul al treilea. În Ezechiel 46:1, Dumnezeu se referă la duminică ca la una dintre cele șase “zile lucrătoare”.

3. Oare 1 Corinteni 16:1, 2 nu se referă la donațiile pentru școala duminicală?

Nu, aici nu se face nicio referire la o adunare publică. Banii trebuiau puși deoparte acasă. În Iudeea domnea foametea (Romani 15:26; Faptele Apostolilor 11:26-30), de aceea Pavel a rugat bisericile din Asia Mică să-i ajute pe frații și surorile lor în credință afectați de această situație. Toți acești creștini respectau Sabatul, de aceea Pavel le-a sugerat ca, duminica dimineața, după ce Sabatul trecuse (când își plăteau facturile și își împărțeau restul banilor), să pună deoparte ceva pentru frații și surorile lor în credință aflați în nevoie, pe care el să-l poată lua cu el la următoarea sa trecere prin acea zonă. Acest lucru trebuia să se întâmple acasă. Vă rugăm să rețineți că nici aici nu se găsește vreo indicație care să declare duminica drept zi sfântă. De fapt, Biblia nu poruncește nicăieri, nici măcar prin aluzie, sfințirea duminicii.

4. Zilele săptămânii nu s-au schimbat de pe vremea lui Iisus?

Nu! Enciclopediile de încredere arată clar că ziua a șaptea de astăzi este aceeași pe care a sfințit-o Isus. Este doar o chestiune de documentare.

5. Nu este oare relatarea din Ioan 20:19 o dovadă a instituirii respectării zilei de duminică de către ucenici, în amintirea Învierii?

Dimpotrivă! În acel moment, ucenicii nu credeau că Isus înviase (Marcu 16:14). Se ascunseseră împreună “din teamă față de iudei” și încuiaseră bine ușile. Când Isus a venit în mijlocul lor, i-a mustrat “pentru că nu dăduseră crezare celor care-L văzuseră după învierea Sa”. Nici aici nu există vreo aluzie că ar fi respectat duminica ca zi sfântă. În Noul Testament, prima zi a săptămânii este menționată doar în opt pasaje; niciunul dintre acestea nu sugerează că aceasta ar fi o zi sfântă.

6. Nu se spune oare în Coloseni 2:14-17 că Sabatul zilei a șaptea a fost abolit?

În niciun caz. Acest text se referă doar la sabatele care erau “o umbră a lucrurilor viitoare” și nu la sabatul zilei a șaptea. În vechiul Israel existau șapte zile sfinte anuale sau sărbători, care erau numite și “sabatele”. Acestea erau suplimentare sau “pe lângă sabatele Domnului” (Leviticul 23:38) ale sabatului de ziua a șaptea. Toate acestea prefigurau crucea sau indicau spre ea. Sabatul lui Dumnezeu din ziua a șaptea a fost instituit încă înainte ca păcatul să intre în lume și, prin urmare, nu era o indicație a eliberării de păcat. De aceea, în capitolul 2 din Epistola către Coloseni se face distincția și se menționează în mod special că era vorba aici de sabate care serveau drept “umbra”. Aceste șapte sabate anuale, care au fost desființate, le găsim menționate în Leviticul, capitolul 23.

7. Conform versetului din Romani 14:5, nu este oare o chestiune de opinie personală ziua pe care o sărbătorești?

Rețineți că întregul capitol se referă la judecarea reciprocă (versetele 4, 10, 13). Nu este vorba aici despre Sabatul zilei a șaptea, care face parte din marea Lege morală, ci despre sărbătorile anuale ale Legii ceremoniale. Creștinii de origine evreiască îi acuzau pe creștinii de origine păgână pentru că nu respectau aceste zile. Pavel spune pur și simplu: “Nu vă judecați unii pe alții pentru asta, deoarece această Lege ceremonială nu mai este obligatorie.”

SUNĂ CHAT